LECTURI SUPLIMENTARE



Glosar

Bara: pol, de asemenea, numita tija, prinsa de jug de care este atasat un cablu pentru a pune in miscare clopotul. In sistemele cu miscare “CLASICA” este introdus intr-o structură numită triunghiular barza sau echilibru. In sistemele in concert (engleză, ambrozian, Verona), si cu recenta electrificarea este adesea inlocuit cu roata.

"Battaglio" sau limba de clopot (de la latinescul "Bataculum"), element din fier suspendat in interiorul clopotului care lovind marginile opuse face sa vibreze si prin urmare sa sune. In antichitate acesta era fixata cu o banda din piele si reinfortata cu un tendon de bou, astazi sunt utilizate intariri cu cabluri de otel.

Bride de prindere: (de obicei, 3), care sunt deasupra contragreutatilor in sistemul ambrozian si derivatiile sale.

Jugul: structura din lemn vechi, acum in fonta sau otel, la care este atasat clopotul.

Contragreutatile si cutie de contragreutate: partea superioară a jugului ambrozian, umplut cu placi de fier, incetinind rotatia clopotului.

Izolator: bucata de lemn care joaca un rol foarte important in toate clopotele supuse miscari. Acesta este, de fapt plasat intre manerele clopotului si jug; absoarbe vibratiile care sosesc la capatul de sus al clopotului, care altfel ar fi transmis prin jug mai departe in structura de sustinere.

Manere: de asemenea, numit bucle. Formarea coroanei de sus, bucle de bronz, care sunt superioare la clopotul pentru a se conecta la jug (miscare clasica) sau grinda (daca ii fix) prin bride de fier si suruburi.

Mezzolo: bara din lemn care acopera piulitele si suruburile de la manere, Bolognese utilizate în sistem pentru a preveni incalcirea corzii.

Axele: sunt 2 cilindri,unul pe fiecare parte a jugului si introdusi in rulmenți permite miscarea libera a clopotului.

Roata: este montata in dreapta sau in stanga clopotului. In canalul interior al rotii aluneca coarda daca clopotul este actionat manual, sau în cazul in care exista automatizare electrica un lant lubrifiat.

Clopot in "MISCARE CLASICA": aceasta expresie este folosita pentru a indica atunci cand clopotul oscileaza in jurul unei axe aproape centroidala si produce sunetul a nu se confunda cu ritmul mediu sau ritmul inalt, care au axa de rotatie respectiv in ce mai indepartat de la centrul de greutate [1].

Clopot "PAHAR" sau "concert": se utiliza aceasta expresie pentru a indica pozitia clopotului inversat complet; aceasta pozitie este atinsa de catre clopot la efectuarea unei rotatii de 180 ° în urma unor miscari. Evident, concertul clopote sunt tipice de sisteme cu clopote sunet in mișcare. Odată ajuns in pozitia "pahar", clopotul, in functie de diferitele utilizari si modalitatile de miscare, care variaza de la loc la loc, se face sa se roteasca pentru a efectua una sau mai multe lovituri si apoi sa se intoarca la aceeasi pozitie. In unele moduri de tragere, cum ar fi Veronese, concert clopot este parte a unei secvente prestabilite, impreuna cu alte clopote; in altele concert clopot poate incheia fraze muzicale într-un mod solemn, sau de o inmormantare.

Clopot "miscare clasica": a se vedea sectiunea urmatoare "Clasificarea clopotelelor."

Clopot "Contrabalansate": a se vedea sectiunea urmatoare "Clasificarea clopotele."

Bibliografie

  • L. Cavalletti, I Crespi, antichi artigiani fonditori di campane, Crema, 1985.
  • A. Delli Quadri, Arte campanaria. Manuale tecnico pratico, Arte Tipografica, 2010.
  • P. Donati, Il campanato, Bellinzona, 1981.
  • G. Merlatti, Di bronzo e di cielo, Ancora, 2009.
  • Aa. Vv. - (La) grande campana delle Laudi - Perugia, 1928
  • Antonimi F.L. - Campane all'alba - Mondo MI 1949
  • Brocchi Virgilio - (L') isola sonante - Treves MI 1929
  • Butler, Samuel - Alpi e santuari: viaggio curioso di un grande scrittore inglese tra valli, campanili e tradizioni - edizione italiana a cura di Pier Francesco Gasparetto, Casale Monferrato, Piemme
  • Cammarata Paolo - (Il) castello e le campane - Sellerio PA 1993
  • Com'astri M. Danila - (La) campana dell'arciprete - Garzanti MI 1996
  • Curti Alfredo - (Les) cloches de corneville - Velardi Napoli 1913
  • Dickens Charles - (Le) campane - Interlinea NO 1995
  • Gorini Edvige Pesce - (Il) campanello misterioso - O.N.M.d. I. Roma 1936
  • Guastalla Claudio - (La) campana sommersa - Bote e Bock Berlino 1928
  • Hemingway Ernest - Per chi suona la campana (vol.2) - Mondatori MI 1945
  • Hersey John - Una campana per Adamo - Mondatori MI
  • Lando Mauro - (La) campana della discordia - Alcione TN, 1983
  • Losavio Fernando - Campana (Poesie) - Guanda MO 1935
  • Mari Antonino - Campane alpine - Casini - Bari, 1925
  • Menicucci Mimì - Campanella d'oro - Capriotti Roma 1947
  • Nicodemi G. - Campane - TCI-Le vie d'Italia n.1, 1922
  • Peloso Piero - Massignani alti..le campane - In proprio, 1990
  • Piazza Pietra - (La) cella campanaria (poesie) - Clessidra PD 1994
  • Plath Sylvia - (La) campana di vetro – Mondadori, MI 1979
  • Ràkosi Victor - Quando le campane non suonano più - L'Eroica MI 1944
  • Rizzi Franco - (La) coccarda e le campane - Franco Angeli MI 1989
  • Royston Eldridge - (Le) campane dell'inferno - Tarab FI 1998
  • Russel Janney - Il miracolo delle campane - Garzanti MI 1948
  • Sartarelli M. - (Le) campane suonano per tutti - Massa, 1950
  • Schiller Federico - (La) campana: poema di F.S. - Penada PD, 1818
  • Souvestre P. Allain M. - (La) campana di sangue - Mondatori MI 1964
  • Trione D. Stefano - (La) campana di Fra Giacomo - SEI Torino 1926
  • Uguccioni R - (Le) campane del sabato - SEI Torino 1943
  • Villone Leonardo - (Le) campane del tempio - Guanda PR 1952
  • Zanetti Ottavio - (La) campana de Sorio (Poesie) - Verona 1954
  • Fanti Mario - Campanili e campane di bologna e del... - Grafis BO, 1992
  • Luciano Bosi - Campane a festa. Sistemi d’uso delle campane nelle province di Bologna e Modena - Quale percussione?, 1998, CD QP 001 – Paesaggi sonori
  • Nagai Paolo - Le campane di Nagasaki - Garzanti MI 1952
  • Colorni Rosemberg M. - Campane Tibetane - RED CO, 1998
  • Spinelli Vincenzo - Tocchi di campane dall'America del sud - Vallecchi FI 1932
  • De Fonvielle Wilfrid - (Les) cloches et les orages - Boulevard - Paris, 1874
  • Didérot D., - Enciclopedie. Recuil de planche sur le sciences, les arts libéraux et les arts mécaniques, avec leurs explication. - Cinquième volume, troisième édition, a Livourne. MDCCLXXIV
  • Havard Henry - (Les) bronzes d'art: Les cloches - Delagrave- Paris, 1850
  • Maxime Eéléne - (Le) bronze - Boulevard - Paris, 1890
  • Vallardi Francesco - (Il) nuovo campanile di Lilla - Il Politecnico, Milano, Fascicolo 12 (dic, 1930)
  • Blavignac, J. D., La Cloche. Etudes, sur son Historie et sur ses Rapports, avec la Societe aux differents Ages, Geneve: Grosset & Trembley, 1877
  • B. Bachmann-Geiser - «Schellen und Glocken in Tierhaltung, Volksbrauch und Volksmusik der Schweiz» - in Studia instrumentorum musicae popularis, 5, 1977, 20-26
  • Jodeka Tomasz - Le campane di Hel - Janus - Bergamo, 1968
  • Schilling Margarete - Kunst - erz und klang - Henschel Berlino, 1992
  • Von Der Uberreicht - Glochen und glokenguss - A. G. Aarau, 1939
  • Aa. Vv. - Change Ringing Vol.1 - Cambridge, 1987
  • Aa. Vv. - (The) towers and bells handbook - Brackley, 1973
  • Aa. Vv. - (Las) Campanas - Fundaciòn Botìn ,1997
  • Milotti Bertoni, Daniela Trieste, B. Fachin, - Istria: duecento campanili storici - 1997, Trad. di Julian Comoy In testa al front.: Istituto regionale per la cultura istriana
  • Sabalich Giuseppe - Le campane Zaratine - Comune di Zara – 1979
  • Francesco Ferro, La campanologia. Introduzione generale allo studio dell’arte campanaria, Isernia, 2006

Link-uri utile

Link amici:



Dati Aziendali

Sede legale: Aeris elettronica Srl
Zona Industriale VALLECUPA - 64010 - COLONNELLA (TE) - ITALY
P.Iva/C.F.: 01643200676

Capitale sociale: € 80.000,00 i.v. - CCIAA di Teramo - REA 140706
La società non è in stato di liquidazione. La società non è a socio unico.